CHESTER

CHESTER

CHESTER este administratorul și realizatorul acestui site.

Să vedem azi cum a fost varianta de simulare de la clasa a 8-a. În principiu a fost de nivel mediu spre ușor. Evident că și aici elevilor li s-a părut că a fost greu.

Subiectul I: ar trebui să nu fie prea multe de spus la acest nivel dar din păcate avem câteva observații de făcut. La problema 3, nu s-a citit atent enunțul și s-a scăpat din vedere faptul că numărul de 3 cifre trebuia să fie par. Am întâlnit copii care au scris numărul 987 ca răspuns, în loc de 986. La problema 5, unghiul dintre BC și A'C' a fost pentru unii copii 0° în loc de 45°. Explicația a fost că dreptele erau incluse în plane paralele. Săracul manual...s-a umplut de praf în sertar.

Subiectul II: exercițiul 2, cel cu numărul ab care trebuia interpretat ca număr scris în baza 10 și nu ca produs, a pus probleme la descompunerea lui. Asta arată o insușire rudimentară a cunoștiințelor de clasa a 5-a și mai arată accentul care (nu) s-a pus pe rezolvarea acestui gen de probleme. La problema 4, au fost elevi care nu au reușit să rezolve punctul a). Au văzut că nu au ajuns la rezultat și au trecut la punctul b). Asta se întâmplă deoarece marea lor majoritate cară după ei întreaga expresie pe toată lățimea foii și încă și pe rândul următor și șansele să scrie greșit, să schimbe un semn sau să copieze greșit o valoare sunt foarte mari. La școală sunt încurajați să rezolve în acest stil. Nu toți profesorii sunt așa dar predomină cealaltă categorie.

Subiectul III: la prima problemă doar punctul c) a fost un pic mai dificil deoarece includea 2 segmente perpendiculare care nu se intersectau. În rest problema a fost simplă. Cheia ei stătea în observarea faptului că segmentul CE era chiar înălțimea trapezului, egală și paralelă cu AD. La problema a 2-a, la fel. Punctul c) era un pic mai greu decât celelalte două dar pentru cine știe cum să arate că o dreaptă este paralelă cu un plan (enunțul teoremei respective), problema era simplă.

Concluzie: varianta de examen a fost așa cum am spus la început, de la ușor spre mediu. Să fie clar un lucru: cine a învățat a știut să facă. VIna aparține în egală măsură profesorilor și elevilor. La elevi e vorba de LENE.

MULT SUCCES LA VARIANTELE OFICIALE DE EXAMEN DIN IUNIE 2019!

Să comentăm puțin subiectele de la simularea la matematică pentru clasa a 7-a  din 2019. Părerea elevilor a fost în general aceea că subiectele au fost grele. Să vedem despre ce a fost vorba.

Subiectul I: primele 4 exerciții au fost de nivelul clasei a 5-a și a 6-a. Ce trebuiau să cunoască elevii aici? Ordinea operațiilor, metoda reducerii la unitate la problemele de aritmetică, operații cu mulțimi și formula perimetrului unui pătrat. De asemenea, la problema 4 trebuiau să știe să rezolve o ecuație simplă de gradul I. Ultimele 2 exerciții presupuneau cunoștințe din clasa a 7-a: la problema 5 suma unghiurilor unui patrulater convex este de 360°, iar la ultima doar citirea unui grafic și efectuarea unei simple scăderi.

Subiectul II: Acesta a fost, păstrând proporțiile, la fel de ușor ca primul subiect. Au apărut în plus puterile (clasa a 5-a), procentele și radicalii. La problema cu diferența dintre media aritmetică și cea geometrică, mai mulți elevi au uitat să extragă radical din media geometrică. O neatenție care la examen costă destul de scump. Cam 2-3 puncte deoarece nu se extrage radicalul, deci nu se află corect media geometrică, apoi rezultatul final nu va fi corect. Aș zice că se vor pierde chiar 3 puncte. Baremul ne dă insă exact numărul de puncte.Simplul fapt că rezultatul obținut nu corespundea cu cel indicat în exercițiu trebuia să-i pună pe copii pe gânduri. La problema cu procente trebuia citit foarte atent enunțul.

Subiectul III: în general aici e dezastrul cel mai mare. Geometria e cel mai mare dușman din matematică cel puțin până la admiterea în liceu. Acolo apare dușmanul de moarte  și anume analiza matematică. Dar să revenim la geometria de clasa a 7-a. La prima problemă primele 2 subpuncte au fost destul de simple. O formulă de arie rezolva punctul a) iar niște unghiuri congruente puneau la pământ punctul b). Intr-adevăr, punctul c) a fost ceva mai "dificil". Trebuia folosit rezultatul de la punctul anterior și din egalitatea de rapoarte, aplicând propietatea fundamentală a rapoartelor egale, reieșea relația cerută.

A doua problemă a început ușor cu punctul a) și s-a încheiat abrupt cu punctul c). În general, când avem un trapez isoscel, e bine să ducem ambele înălțimi ale trapezului ca să putem observa dreptunghiul din mijloc și cele 2 triunghiuri dreptunghice congruente din laterale.Cam tot așa trebuia procedat la punctul b) unde înălțimea CE și faptul că triunghiul CEB era dreptunghic isoscel cu unghiurile ascuțite de 45°, rezolva situația. Punctul c) a fost cireașa de pe tort. Să lămurim două lucruri. Primul ar fi ca dacă se dă un punct care aparține unui segment, trebuie țtiut că el se poate afla în interiorul segmentului SAU ÎN AFARA LUI. Aici trebuia să construim punctul F pe segmentul DE. Dar el nu se putea lua între D și E deoarece triunghiul care se forma (ΔBEF), nu era isoscel ci obtuzunghic. Așadar trebuia să-l luăm în exteriorul segmentului DE astfel încât E să se afle între F și D. Aici cred că a fost o dificultate pentru elevi. De obicei ei sunt obișnuiți să ia un punct dat pe un segment în interiorul segmentului. Iată că se poate și altfel. Faptul că la școală nu se pune accent pe această situație și nu se acordă atenție pe exprimarea unei apartenențe a unui punct la un segment, nu înseamnă că nu se poate da la examen o asemenea situație. Se poate da orice este cuprins în programă. Ca să nu fie vorbe. Am să revin cu problema apartenenței unui punct dar și cu cea a condițiilor de existență ale unei expresii algebrice, într-un articol viitor.

În concluzie, după părerea mea, singura chestiune mai dificilă a fost punctul c) de la a doua problemă de geometrie. Deja rezultatele au început să apară și nu sunt deloc încurajatoare.

Page 2 of 15
Top